Jaguarul

Clasa: Carnivore

Familie: Felidae

Gen: Panthera

Specie: Panthera onca

Distributia subspeciilor pe zone geografice:

1. Panthera onca onca (Jaguarul Oeruan) - Peru, Venezuela; la sud si la est de raul Rio Grande do Sul, in Brazilia.

2. Panthera onca hernandesii (Jaguarul Mexican) - vestul Mexicului, El Salvador, Columbia, sudul SUA (Arizona Texas), Costa Rica.

3. Panthera onca paraquensis - Paraguay, nord-estul Argentinei.

Habitat:

-jaguarul este animal extrem de versatil, putand fi intalnit in padurea ecuatoriala, in pampasul argentinian, in zonele mlastinoase, in aridul desert mexican sau in padurile de stejar in SUA.

-alaturi te tigru, jaguarul este singura felina care se simte bine in apa.

Caracteristici principare:

Semnalmente

-la maturitate, poate cantari inte 59-96 kg, dar unii masculi pot ajunge si pana la 150 kg.

-lungimea variaza de la 1,62 m pana la 1,83 m , la care se adauga lungimea coziii, aproximativ 75 cm.

-jaguarii, ca si verii lor, leoparzii, sunt niste vanatori eleganti, care vaneaza prin ambuscada.

-daca deobicei au culoarea galbena cu pete negre sau maro, e poate varia de la roscat la neglu complet.

-capul este robust si falcile sunt extrem de puternice.

-jaguarul are cea mai puternica muscatura dintre feline, cu ajutorul careia poate zdrobi carapacea testoaselor.

-speranta de viata in salbaticie a jaguarului este de 15 ani.

Hrana:

-prefera vanatul mare: cerbi, antilope, caini, vulpi, tapiri, caimani, maimute, capibara si, ocazional, pitoni.

-la o singura masa se poate consuma pana la 25 kilograme de carne.

Stiati ca...

-jaguarul este un animal solitar, adultii intrand in contact numai in perioada imprecherii.

-frecventa nasterilor este mai mare cand prada este mai bogata.

-mayasii credeau ca pielea jaguaruli simbolizeaza cerul instelat si facea legatura dintre vii si lumea de dincolo.

-aztecii ii hraneau pe jaguari cu inimile dusmanilor.

-aztecii auformat un corp militar de elita supranumit ,,Razboinicii Jaguari".

Proiectare pentru a pluti

Materialele din care sunt alcatuite animalele - tesuturi corporale, os, cartilaj, carapace, muschi si piele - sunt mai dense decat apa, deci tind sa se scufunde. Pentru a combate neajunsul, animalele acvatice si-au dezvoltat caracteristici care le fac sa pluteasca cu un consum minim de energie.
Rechinii au inotatoare pectorale cu profil de aripa, care ii ridica in timp ce se deplaseaza inainte. La rechinii-balena si cel care se incalzesc la soare - cei mai mari pesti de mare - ficatul plin cu ulei care ocupa cea mai mare parte a cavitatii cirporale si reprezinta pana la 25% din greutatea lor, permitanu-le sa pluteasca la suprafata. Coelacanth-ii si pestii-lanterna de adancime plutesc datorita materialelor ceroase din corp. Majoritatea pestilor ososi au o vezica inotatoare plina cu aer adaptabila, pentru a le mentine flotabilitatea.
Cuirasatul portughez are o plutitoare purpurie, ca un sac, care sta la suprafata, in timp ce tentaculele se tarasc prin apa, pe o distanta de 9 m.
Nautilusul sidefiu isi mentine flotabilitatea ajustand doza de gaz si lichid din camerele cochiliei. Pestii ososi au o vezica inotatoare plina cu un gaz bogat in oxigen. Pestele poate varia cantitatea de gaz din vezica si astfel isi controleaza flotabilitatea.